Casatoria Perfecta - Samael Aun Weor


CAPITOLUL XVII

VISURI ŞI VIZIUNI


Discipolii Gnostici trebuie să inveţe să facă o diferenţă foarte netă intre ceea ce sunt visele şi ceea ce sunt viziunile. A visa este un lucru şi a avea viziuni este altul. Nici un Gnostic cu adevărat “Trezit” nu poate visa. Numai cei care au conştiinţa adormită trăiesc visand. Cel mai rău tip de visător este visătorul sexual. Cei care-şi petrec viaţa visand pasiuni carnale işi irosesc stupid energia lor creatoare in satisfacerea plăcerilor lor fantasmagorice. De obicei, aceşti oameni nu progresează in afacerile lor, eşuează in tot ceea ce intreprind. Ei cad in mizerie.

Atunci cand contemplăm o imagine pornografică, această imagine ne izbeşte simţurile şi trece apoi in minte. Eul Psihologic intervine in acest proces, furand imaginea erotică pentru a o reproduce in plan mental. In lumea minţii, această imagine se transformă intr-o Efigie vie. In timpul somnului său, visătorul se desfranează cu această Efigie vie care, ca un demon erotic, il ispiteşte pentru a obţine satisfacerea desfraului. Rezultatele sunt poluţiile nocturne, cu toate consecinţele lor oribile. Nici un devot adevărat al Căii nu trebuie să meargă in sălile de cinematograf pentru că acestea sunt grotele Magiei Negre. Figurile erotice de pe ecran produc Efigii Mentale şi vise erotice. In afară de asta, sălile de cinematograf sunt pline de larve diabolice create de mintea umană. Aceste larve, aceste entităţi elementare maligne, dăunează minţii spectatorilor.

Mintea subconştientă creează vise fantastice in ţara viselor. Calitatea viselor depinde de credinţele visătorului. Cand cineva crede că suntem buni, ne vede, in visele sale, ca pe nişte ingeri. Cand cineva crede că suntem răi, luăm in visele sale figură de drac. In momentul in care scriem aceste randuri, multe lucruri ne vin in memorie. In trecut, in momentul in care lucram in anumite ţări, am putut observa că atata timp cat fraţii noştri Gnostici credeau in noi, in visele lor ne vedau ca pe nişte ingeri. Era de-ajuns să inceteze să creadă in noi, pentru ca să le apărem in vise sub aspectul unor diavoli. Cei care ieri jurau inaintea Altarului că ne vor urma şi ne vor asculta, cei care ne admirau cu un entuziasm arzător şi ne visau ca pe nişte ingeri, acestor studenţi le-a fost de-ajuns adesea să citească vreo carte sau să asculte vreun lector pentru a se afilia unei noi şcoli. Atunci, in momentul in care au incetat să creadă, in momentul in care gandirea lor şi opiniile lor s-au schimbat, noi am apărut in visele lor, convertiţi in diavoli. Dar ce fel de clarviziune este oare aceasta? Ce sunt oare visele clarvăzătoare ale acestor oameni? Ce tip de clarvăzător este cel care intr-o zi ne vede ca pe nişte Zei şi a doua zi ca pe nişte diavoli? Unde este clarviziunea acestor visători? Pentru ce se contrazic ei? De ce jură ei, ieri, că suntem nişte Zei ca astăzi să jure că suntem diavoli? Ce inseamnă aceasta?

Subconştientul este un ecran pe care sunt proiectate o mulţime de filme interioare.

Subconştientul actual acţionează uneori ca un fotograf, uneori ca un director şi uneori ca un operator care proiectează imagini pe ecranul mental.

Nu se poate nega că subconştientul care proiectează nu incetează să comită o mulţime de greşeli. Nimeni nu ignoră că pe ecranul minţii apar in orice moment ganduri eronate, bănuieli şi temeri fără temei, precum şi vise false.

Trebuie să transformăm subconştientul in conştient, să incetăm să mai visăm, să ne trezim conştiinţa.

Cel care s-a trezit devine incapabil să viseze, el trăieşte in lumile interne intr-o stare de veghe intensă, in timp ce corpul său fizic se odihneşte in pat. Această persoană este un adevărat vizionar iluminat.

Sincer, noi nu putem să-i recunoaştem pe clarvăzătorii care nu şi-au trezit conştiinţa. Noi nu-i putem accepta pe clarvăzători care nu şi-au Creat Astral-Cristosul, Mental-Cristosul şi Cristosul-Voinţă. Clarvăzătorii care nu şi-au trezit conştiinţa şi nu posedă vehiculele Cristice nu văd, in lumile interne, decat propriile lor credinţe şi concepţii.

Pe scurt, acest tip de clarviziune nu este de nici un folos. Numai clarvăzătorii treji, numai clarvăzătorii care posedă deja vehiculele lor Cristice sunt cu adevărat demni de incredere. Aceşti oameni nu sunt nişte visători; ei nu se inşală; ei sunt adevăraţi iluminaţi. Oamenii de acest fel sunt, de fapt, adevăraţi Maeştri ai Lojei Albe. Viziunile acestor oameni sublimi nu sunt simple vise. Aceşti Maeştri ai perfecţiunii nu mai pot visa. Aceşti Maeştri pot investiga in memoriile naturii şi citi in arhivele sigilate ale creaţiei intreaga istorie a Pămantului şi a raselor sale.

Oricine urmează drumul Căsătoriei Perfecte trebuie să trăiască alert şi vigilent ca santinela in timp de război. In timpul orelor de somn, Maeştrii işi incearcă discipolii.

Atunci cand am inceput să lucrăm in Marea Operă, tenebroşii profită de somnul nostru pentru a ne ataca. In timpul somnului nostru, trebuie să trecem, in lumile interne, printr-o mulţime de probe. Maeştrii trezesc conştiinţa discipolului atunci cand il incearcă.