SAMAEL AUN WEOR .ro

Socrate:

- Am auzit, asadar, ca undeva, in apropiere de Naucratis, in tara Egiptului, traia una din vechile divinitati de prin partea locului; acestui zeu ii e inchinata pasarea sfanta careia egiptenii ii zic ibis, iar zeul insusi se numeste Theuth.
Se spune ca el mai intai a descoperit numerele si socotitul, geometria si astronomia, ba si jocul de table si zarurile, in sfarsit, literele.

In vremea aceea domnea peste tot Egiptul regele Thamus. Palatul lui se afla in marea cetate a tarii de sus, cetate careia grecii ii zic "Theba Egipteana" si al carei zeu se numeste Ammon.
Mergand Theuth la rege, i-a aratat artele inventate de el si i-a spus ca trebuie sa le raspandeasca printre toti egiptenii.
Regele l-a intrebat atunci asupra folosului pe care l-ar aduce fiecare dintre artele acestea, si in timp ce zeul dadea lamuriri asupra fiecareia in parte, regele avea cuvinte de lauda pentru una, pentru alta nu, dupa cum fiecare arta ii parea buna sau, dimpotriva, de nici un folos.
Multe, zice-se, au fost observatiile pe care Thamus i le-a facut lui Theuth asupra fiecareia dintre aceste arte, fie in bine, fie in rau; dar ar insemna sa nu mai terminam povestind totul de-a fir a par.

Au ajuns, iata, la litere, si Theuth a spus:

"Priveste, rege, stiinta aceasta ii face pe egipteni mai intelepti si mai cu tinere de minte; gasit a fost leacul uitarii si, deopotriva, al nestiintei."

La care regele a raspuns:

"Preaiubite mester Theuth, unul e chemat sa nasca arte, altul sa judece cat anume dintr-insele e pagubitor sau de folos pentru cei se vor sluji de ele.
Tu, acum, ca parinte al literelor, si de dragul lor, le-ai pus in seama tocmai contrariul a ceea ce pot face ele.

Caci scrisul va aduce cu sine uitarea in sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le tinerea de minte; punandu-si credinta in scris, oamenii isi vor aminti din afara, cu ajutorul unor icoane straine, si nu dinlauntru, prin cazna proprie.

Leacul pe care tu l-ai gasit nu e facut sa invartoseze tinerea de minte, ci doar readucerea aminte.
Cat despre intelepciune, invataceilor tai nu le dai decat una parelnica, si nicidecum pe cea adevarata.

Dupa ce cu ajutorul tau vor fi aflat o gramada de prin carti, dar fara sa fi primit adevarata invatatura, ei vor socoti ca sunt intelepti nevoie mare, cand de fapt cei mai multi n-au nici macar un gand care sa fie al lor.
Unde mai pui ca sunt si greu de suportat, ca unii ce se cred intelepti fara de fapt sa fie.